An noul :)...Fiecare zi e ceva nou... Notiunea de "an nou" suna a marketing "de duzina",dar imi place atat de mult! Imi place pentru ca mereu stabilesc tinte,fac planuri pentru care uit sa trasez si eventuale schite sau etape... M-am hotarat sa revin la scris (SI la scris).Mda,am remarcat ca incep sa ma contopesc cu oamenii din jur,cu anturajul,cu oamenii noi...Da,cu oamenii noi:mi-e atat de teama de depententa ce mi-ar putea fi provocata un om nou incat ma contopesc cu un metal si ma transform in propriul scut. Nu exista un metal universal valabil cel cu care ma contopesc de obicei; uneori e otel,plump,alteori tabla ieftina.In functie de calitatea acelui metal,risc ca scutul meu sa fie aproape inutil iar "omul-nou" sa ma poata lovi in buna voie. Dar anul acesta va fi unul cel putin special; am hotarat sa ma cunosc...mi-am dat seama ca nu ma cunosc,nu stiu cu adevarat ce vreau,ce imi place...Stiu cu siguranta ca am inceput sa ma contopesc cu lumea inconjuratoare si nu e tocmai bine pentru ca imi pierd "eul" printre gandurile/gesturile/atitudinile/trairile/reactiile lor. De aceea,revin la MINE. Fara jena si teama,voi fi iar EU! Da,eu,indiferent de criticile sau judecata celorlalti; pana la urma nu am o viata de proba! E unica viata pe care o detin,unica sansa de a TRAI cu adevarat si nu doar de a exista conform "destinului". Voi gandi cum vreau,voi reactiona cum voi simti (poate impulsiv;sa fie oare salbatic?nu-mi pasa!),voi simti indiferent ca va fi durere sau deziluzie! Scutul acesta probabil ma apara de viata in sine...Nu stiu,dar voi afla in acest an. N-ar fi nici prima nici ultima durere/pierdere/umilire/dezamagire,asa ca de ce sa ma mai ascund cand nimic nu ma poate limita decat sfarsitul? Iar notiunea de "sfarsit" o intalnesti o singura data: cand intalnesti moartea. Asadar sunt in viata,e timpul sa traiesc asa cum vreau/simt/doresc/gandesc/stiu! Fuck it!